Karst of Romania

Karst of Romania

Romania is situated in the Eastern part of Europe, with an area of 237,500 km2 (91,671 sq. miles) and consists of four regions: Walachia, Moldavia, Transylvania, and Dobruja. The topography of Romania is dominated by the Carpathian Mountains, which are divided into the Eastern Carpathians, the Southern Carpathians, and the Western Carpathians.

The Eastern Carpathians (Carpatii Orientali) extend from the Ukrainian border to the Prahova River, with maximum elevation in Rodna Mountains (Pietrosul Peak - 7,556 feet or 2,303 meters). The central core of these mountains is made of crystalline rocks and in part of limestones and conglomerates, through which Bicaz River has cut a narrow gorge (chei). On the eastern site is bounded by a flysch zone. For some 250 miles (400 km) on the western fringe are situated the volcanic ranges Oaș and Harghita (Muntii Oasului and Muntii Harghitei), with a concentration of volcanic necks and cones, some with craters still preserved. In one of these craters, the Saint Ana Lake (Lacul Sfinta Ana) is located (modified from Encyclopedia Britannica webpage, with additions).

The Southern Carpathians (Carpatii Meridionali) or Transylvanian Alps, lie between the Prahova River to the east, the Timiș and Cerna Rivers to the west, and Danube River to the South. They are composed mainly of crystalline and volcanic rocks. The highest points in Romania are reached in the peaks of Mounts Moldoveanu (8,346 feet or 2,544 meters) and Negoiu (8,317 feet or 2,535 meters), both in the Făgăraș Mountains, which, together with the Bucegi, Parâng, and Retezat-Godeanu massifs, form the major subdivision of the region (modified from Encyclopedia Britannica webpage, with additions).

The Western Carpathians (Muntii Banatului and Muntii Apuseni) extend for about 220 miles (350 km) between the Danube and Someș Rivers. They form a cluster of massifs around a north-south axis. To the north lie the Apuseni Mountains, centered on the Bihor Massif, from which emerge fingerlike protrusions of lower relief. On the east, the Bihor Mountains merge into the limestone plateau of Padis/Cetățile Ponorului. To the west lie the parallel mountain ranges of Zărand, Codru-Moma, and Pădurea Craiului; to the south, along the Mureș River, the Metaliferi and Trascău mountains (modified from Encyclopedia Britannica webpage, with additions).

The great arch of the Carpathians is accompanied by an outer fringe of rolling terrain known as the Subcarpathians and extending from the Moldova River in the north to the Motru River in the southwest. It is 2 to 19 miles (3 to 31 km) wide and reaches elevations ranging between 1,300 and 3,300 feet (400 and 1,000 meters) (modified from Encyclopedia Britannica webpage, with additions).

Inside the Carpathians arch, the Transylvanian Basin is placed and has an average elevation of 1,150 feet (350 meters). In the east, between the outer fringe of the Subcarpathians and the Prut River, lies the Moldavian Plateau, with an average elevation of 1,600 to 2,000 feet (500 to 600 meters). The Dobruja (Dobrogea) is an ancient, eroded rock mass in the southeast, has an average elevation of 820 feet (250 meters) and reaches a maximum elevation of 1,532 feet (467 meters) in the Pricopan Hills.

Plains cover about one-third of Romania. In the southern part of Romania is the Walachian/Romanian Plain (Cimpia Romana), which can be divided into the Romanian Plain to the east of the Olt River and the Oltenian Plateau to the west. The whole region is covered by deposits of loess, on which rich black chernozem soils have developed, providing a strong base for agriculture. The Tisa (Western/Pannonian) plain developed along the Timis, Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, and Crisul Repede Rivers, with its chernozem soil, is important economically (modified from Encyclopedia Britannica webpage, with additions).

On the northern edge of the Dobruja (Dobrogea) region, adjoining the Moldavian Plateau, the great swampy triangle of the Danube delta is a unique physiographic region covering some 2,000 square miles (5,180 square km), of which the majority is in Romania. The delta occupies the site of an ancient bay, which in prehistoric times became wholly or partially isolated from the sea by the Letea sandbanks (modified from Encyclopedia Britannica webpage, with additions).

Romania's climate is characteristic of the moderate temperate-continental zone, with an average annual temperature ranging from 4°C to 10°C and mean annual rainfall between 400 mm to 1200 mm. About 1.4 % of the land surface of Romania consists of karst. This low percentage is due to Pliocene and Quaternary deposits which overlie the limestone and dolomite, the predominant karst forming rocks. More than 12,000 caves are known, a part of these are well decorated with speleothems.

Romania's karst can be classified into three categories, characterized by the depth to the karst aquifers and the relationship between the karst aquifer and land surface (open karst hydrogeological system or confined).

  1. Deep Karst type features occur in the carbonate rocks underlying non-soluble bedrock and overlain by aquicludes or aquitard deposits (consolidated deposits). These confined aquifers are typical of the Walachian Platform (geological name used for Romanian Plain). The carbonate deposits of Malm-Barremian Ages are 1,500 in thick and cover approx. 25,000 km2 of the Walachian Platform.
  2. Shallow Karst type features are formed in carbonate rocks overlain by unconsolidated sediments. The thickness of the overburden ranges between 10 to 50 m. This type of karst is found in all parts of Romania, but is most common in Dobruja (Dobrogea), where the overburden is mainly loess. The shallow type karst aquifer is mostly semi confined or unconfined. The average area covered by shallow karst type is approx. 3,500 km2.
  3. Bare (Exposed) karst occupies about 4,400 km2 (Bleahu, 1965) of the Romanian territory (approx. 1.4% of Romania's land surface) and is formed in Paleozoic, Mesozoic, and Neogene deposits. The bare karst type takes into account the rocks on which the karst proper is developed as limestones, dolomites, crystalline limestones, salt and gypsum. The Paleozoic deposits are recrystallized and represent about 16% of the total bare karst area. The Mesozoic deposits belong to two sedimentary cycles (Triassic- 17.8% and Jurassic - Cretaceous 47.3%) and the Neogene deposits to a third cycle (Eocene, Tortonian and Sarmatian - 16.8%) (Bleahu, 1965).

REFERENCES

  • Bleahu, M. (1964) Karst of Rumania; Important Karst Regions of the Northern Hemisphere. Elsevier Publishing Company, Amsterdam, Netherlands.
  • Bleahu, M. and Rusu, T. (1965) Carstul din Romania. O scurta privire de ansamblu; Lucrarile Institutului de Speologie "Emil Racovită" Tom.IV.
  • Bleahu, M., et al. (1976) Pesteri din Romania. Bucuresti: Ed. Stiintifica si Enciclopedica.
  • Bleahu, M., et al. (1985) Harta geologica Pietroasa, sc.1:50,000, IGG Bucuresti.
  • Encyclopedia Britannica Website
  • Sencu, V., et al. (1973) Carstul. Atlasul Republicii Socialiste Romania.

 

România este situată în partea de est a Europei. Are o suprafata de 237,500 km2 și constă din patru regiuni: Țara Românească, Moldova, Transilvania, și Dobrogea. Topografia României este dominată de Muntii Carpati, care sunt împărțiti în Carpații Orientali, Carpații Meridionali, si Carpatii Vestici (Muntii Banatului si Muntii Apuseni).

Carpații Orientali se extind de la granița cu Ucraina pina la râul Prahova. Altitudinea maxima este în Muntii Rodnei (Varful Pietrosul – 2.303 metri). Nucleu central al acestor munti este format din roci cristaline și în parte din calcare si conglomerate, prin care râul Bicaz a sapat chei înguste (Cheile Bicazului). Partea de est este este mărginită de o zonă de fliș. Pentru aproximativ 400 km lungime, pe marginea de vest se află  muntii vulcanici Oasului si Harghitei care prezinta numeroase cratere si conuri vulcanice. Într-unul dintre aceste cratere este localizat Lacul Sfanta Ana.

Carpatii Meridionali sau Alpii Transilvaniei, se află între râul Prahova la est, râurile Timiș și Cerna la vest, și fluviul Dunărea la sud. Ei sunt compusi în principal din roci cristaline și vulcanice. Cele mai înalte puncte din România sunt atinse în ​​Munții Făgăraș cu vârfurile Moldoveanu (2.544 metri) si Negoiu (2.535 metri), care, împreună cu masivele Bucegi, Parâng, și Retezat-Godeanu, formează principalele lanturi muntoase a regiunii.

Carpații de Vest (Munții Banatului și Munții Apuseni), se extind pentru aproximativ 350 km, între Dunăre și râul Someș. Ei se prezinta ca un grup de masive dispuse de-a lungul unei axe nord-sud. In nord, Munții Apuseni au in partea centrala masivul Bihor, din care pleaca proeminențe de relief mai mici. La estul Muntiilor Bihor se afla platoul carstic Padis/Cetățile Ponorului. Inspre vest se dezvolta lanturile muntoase ale muntilor Zarand, Codru-Moma, Pădurea Craiului iar, la sud, de-a lungul râului Mureș, muntii Metaliferi și munții Trascău.

La periferia externa a arcului Carpatic se afla Subcarpații care se întind de la râul Moldova, în nord, până la râul Motru, în sud-vest.  Subcarpatii au o latime cuprinsa intre 3 si 31 km, și ajung la altitudini cuprinse între 400 și 1.000 de metri.

În interiorul arcului Carpatic, este plasat Bazinul Transilvaniei cu o altitudine medie de 350 de metri. În est, între marginea exterioară a Subcarpaților și râul Prut, se află Podișul Moldovei, cu o altitudine medie de 500 până la 600 de metri. Dobrogea este formata dintr-o masa de roci vechi, erodate, cu o altitudine medie de 250 metri și atinge o înălțime maximă de 467 de metri, în Dealul Pricopanului.

Câmpiile acoperă aproximativ o treime din România. În partea de sud est Câmpia Valahiei, care pot fi împărțitâ în Câmpia Română la est de râul Olt și Podișul Olteniei la vest. Întreaga regiune este acoperită de depozite de loess, pe care sau dezvoltat solurile negre cu cernoziom, oferind o bază solidă pentru agricultură. Campia Tisei (Vest/Panonică) s-a dezvoltat de-a lungul râurilor Timis, Mures, Crișul Alb, Crișul Negru, si Crișul Repede. Prezenta solului cu cernoziom este un element important din punct de vedere economic pentru aceasta regiune.

La marginea de nord a Dobrogei, învecinat cu Podișul Moldovei, se afla Delta Dunării care acoperă aproximativ 5.180 km2. Delta ocupa locul unui vechi golf, care în timpurile preistorice au devenit în totalitate sau parțial izolată de mare prin bancurile  de nisip de la Letea. Clima din România este moderat temperat-continentalâ cu o temperatură medie anuală cuprinsă între 4°C și 10°C, iar media precipitatiilor anuale între 400 mm pina la 1200 mm.

Aproximativ 1,4% din suprafata de teren a României este format din calcare. Acest procent scăzut se datorează depozitelor pliocene și cuaternare, care acopera calcarul și dolomitele. Mai mult de 12.000 de pesteri sunt cunoscute in Romania, o parte dintre acestea fiind frumos concretionate.

In functie de adincimea la care depozitele calcaroase sint expuse, de adâncimea acviferelor carstice și relația dintre acviferul carstic și suprafața terenului (sistem hidrogeologic carstic deschis sau sau închis), carstul din România poate fi impartit în trei categorii:

  1. Carstul de Adincime apare în roci carbonate care stau pe depozite insolubile si sint acoperite de depozite impermeabile. Aceste acvifere închise sunt tipice Platformei Valahe (nume geologice utilizate pentru Câmpiei Române). Depozitele calcaroase de virsta Malm-Barremian  au 1.500  metri în grosime și acoperă cca. 25.000 Km2 din Platforma valahă.
  2. Carstul de Mica Adincime se formează în roci carbonate acoperite de sedimente neconsolidate cu grosimea cuprinsa între 10 si 50 m. Acest tip de carst se găsește în mai multe locuri din România, dar este mai frecvent în Dobrogea, unde sint acoperite în principal de loess. Acviferul carstic in aceasta categorie este cea mai mare parte semi-închis sau închis. Suprafața acoperită de acest tip de carst este de aprox. 3.500 Km2.
  3. Calcarele de Suprafata (expuse) ocupă aproximativ 4400 km2 (Bleahu, 1965) a teritoriului românesc (aprox. 1,4% din suprafața terestră din România) și este format din depozite paleozoice, mezozoice și neogene. Acest tip de carst este dezvoltat pe calcare, dolomite, calcare cristaline, sare și gips. Depozitele de paleozoice sunt recristalizat și reprezintă aproximativ 16% din suprafața totală de aflorare a rocilor carbonatice. Depozitele mezozoice aparțin la două cicluri de sedimentare (Triasic-17,8% și Jurasic - Cretacic 47,3%), precum și depozitele neogene (Eocen, Tortonian și Sarmațian - 16,8%) (Bleahu, 1965).

REFERENCES

  • Bleahu, M. (1964) Karst of Rumania; Important Karst Regions of the Northern Hemisphere. Elsevier Publishing Company, Amsterdam, Netherlands.
  • Bleahu, M. and Rusu, T. (1965) Carstul din Romania. O scurta privire de ansamblu; Lucrarile Institutului de Speologie "Emil Racovită" Tom.IV.
  • Bleahu, M., et al. (1976) Pesteri din Romania. Bucuresti: Ed. Stiintifica si Enciclopedica.
  • Bleahu, M., et al. (1985) Harta geologica Pietroasa, sc.1:50,000, IGG Bucuresti.
  • Encyclopedia Britannica Website
  • Sencu, V., et al. (1973) Carstul. Atlasul Republicii Socialiste Romania.

 

Padurea Craiului Mountains (Muntii Padurea Craiului)

Bihor Mountains (Muntii Bihor)

Codru Moma Mountains (Muntii Codru Moma)

Banat Mountains (Muntii Banatului)

Cerna - Jiul de West Basins (Retezat, Mehedinti and Cerna Mountains/Muntii)

Sebes/Şureanu) Mountains (Muntii Sebesului/Sureanu)

 Romania